recoveriX pentru scleroza multiplă
Rezultatele studiului

Tratamentul membrelor superioare și inferioare în scleroza multiplă

Scleroza multiplă (SM) este cea mai frecventă boală inflamatorie cronică a sistemului nervos central. Aceasta poate conduce la dizabilitate fizică, afectare cognitivă și, în general, la o calitate a vieții redusă [1]. Deși există multe simptome asociate cu SM, oboseala poate fi cea mai debilitantă, rezultând în dificultăți în activitățile zilnice sau pierderea locului de muncă [2]. Alte simptome frecvente includ pareza, spasticitatea și creșterea costului energetic în timpul mersului, ceea ce duce la reducerea capacității de mers și a vitezei de mers [3, 4].

Eficacitatea recoveriX a fost demonstrată într-un grup de 24 de persoane cu SM care au completat 30 de sesiuni de terapie recoveriX [5]. Au fost utilizate următoarele măsuri clinice de rezultat:

Testul de mers în 6 minute (6MWT) a fost măsura primară de rezultat a studiului, fiind cea mai comună scală clinică în literatura despre SM datorită reproductibilității și fiabilității ridicate [4]. Testul 6MWT măsoară distanța, în metri, pe care pacientul o poate parcurge la o viteză confortabilă în șase minute.

Timed Up & Go (TUG) evaluează mobilitatea funcțională prin măsurarea timpului, în secunde, necesar pentru ca pacientul să se ridice de pe un scaun, să meargă 3 metri, să se întoarcă și să se așeze din nou. Testul TUG este valid și fiabil pentru evaluarea persoanelor cu SM [6,7].

Mersul cronometrat de 25 de picioare (T25FW) evaluează viteza de mers, măsurând timpul, în secunde, necesar pentru ca pacientul să parcurgă 25 de picioare (aproximativ 7,62 m). Este o scală fiabilă și recomandată pentru evaluarea persoanelor cu SM [8,9].

Scala Ashworth modificată (MAS) evaluează spasticitatea la nivelul gleznelor și genunchilor, valorile mai mari reflectând spasticitate mai severă. Aici, scorurile celor patru articulații au fost însumate pentru a obține un scor total MAS.

Scala de impact pentru scleroza multiplă (MSIS-29) chestionar care cuantifică impactul fizic și psihologic al SM, valorile mai mici reflectând impairment mai redus. MSIS-29 este fiabil și recomandat pentru utilizare ca scală clinică [10].

Modified Fatigue Impact Scale (MFIS) chestionar care cuantifică impactul oboselii asupra vieții zilnice a pacienților, demonstrând fiabilitate ridicată [11,12].

Tabelul de mai jos prezintă caracteristicile de bază ale populației studiate, dintre care 18 sunt femei. Această proporție relativ ridicată de participante de sex feminin este de așteptat, deoarece femeile au aproximativ de trei ori mai multe șanse să fie diagnosticate cu SM [1].

După ce au urmat 30 de sesiuni de terapie cu recoveriX, pacienții au înregistrat o îmbunătățire foarte semnificativă a performanței la testul de mers de 6 minute (6MWT). Mai exact, după tratament pacienții au putut să parcurgă 37,3 metri mai mult comparativ cu înainte. Pentru referință, schimbarea minim importantă în performanța 6MWT, percepută ca semnificativă de persoanele cu SM, este de 19,7 metri [13, 14]. Cu alte cuvinte, această schimbare minim importantă a fost depășită aproape de două ori. Este important de menționat că nu s-a observat nicio deteriorare semnificativă nici la 6 luni după ultima terapie, ceea ce sugerează menținerea rezistenței îmbunătățite la mers.

Tabelul și figura de mai jos arată schimbarea numerică (adică după – înainte) și procentul de îmbunătățire pentru măsurile clinice secundare, toate reflectând îmbunătățiri semnificative. Pacienții au prezentat creșteri ale mobilității funcționale și vitezei de mers, precum și reducerea spasticității. În plus, au raportat că SM îi afectează mai puțin în activitățile zilnice (ADL) și că se simt mai puțin obosiți.

De asemenea, aruncați o privire la videoclipurile noastre înainte și după, unde puteți vedea îmbunătățirile, pacienții cu accident vascular cerebral, scleroză multiplă etc., realizate cu ajutorul recoveriX!

Referințe

[1] McGinley, M. P., Goldschmidt, C., & Rae-Grant, A. (2021). Diagnosis and Treatment of Multiple Sclerosis. JAMA, 325(8), 765. 

[2] Fox, R. J., Bacon, T., Chamot, E., Salter, A., Cutter, G., Kalina, J., & Kister, I. (2015). Prevalence of multiple sclerosis symptoms across lifespan: data from the NARCOMS Registry, 6(2), 178.

[3] Stella, A. B., Morelli, M. B., Giudici, F., Sartori, A., Manganotti, P., & Di Prampero, P. E. (2020). Comfortable walking speed and energy cost of locomotion in patients with multiple sclerosis. European Journal of Applied Physiology, 120(3), 551–566. 

[4] Goldman, M. D., Marrie, R. A., & Cohen, J. A. (2008). Evaluation of the six-minute walk in multiple sclerosis subjects and healthy controls. Multiple Sclerosis Journal, 14(3), 383–390. 

[5] Sebastián-Romagosa, M., Cho, W., Ortner, R., Sieghartsleitner, S., Guger, M., Von Oertzen, T. J., Meuth, S. G., Laureys, S., Allison, B. Z., & Guger, C. (2026). Toward Brain-Computer Interface motor rehabilitation for people with Multiple Sclerosis. Frontiers in Medicine, 12.

[6] Sebastião, E., Sandroff, B. M., Learmonth, Y. C., & Motl, R. W. (2016). Validity of the Timed Up and Go Test as a Measure of Functional Mobility in Persons With Multiple Sclerosis. Archives of Physical Medicine and Rehabilitation, 97(7), 1072–1077. 

[7] Christopher, A., Kraft, E., Olenick, H., Kiesling, R., & Doty, A. (2019). The reliability and validity of the Timed Up and Go as a clinical tool in individuals with and without disabilities across a lifespan: a systematic review. Disability and Rehabilitation, 43(13), 1799–1813. 

[8] Kalinowski, A., Cutter, G., Bozinov, N., Hinman, J. M., Hittle, M., Motl, R. W., Odden, M. C., & Nelson, L. M. (2021). The timed 25-foot walk in a large cohort of multiple sclerosis patients. Multiple Sclerosis Journal, 28(2), 289–299.

[9] Motl, R. W., Cohen, J. A., Benedict, R. H., Phillips, G., LaRocca, N. G., Hudson, L. D., & Rudick, R. A. (2017). Validity of the timed 25-foot walk as an ambulatory performance outcome measure for multiple sclerosis. Multiple Sclerosis Journal, 23(5), 704–710. 

[10] Riazi, A., Hobart, J., Lamping, D. L., Fitzpatrick, R., & Thompson, A. S. (2002). Multiple Sclerosis Impact Scale (MSIS-29): reliability and validity in hospital based samples. Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry, 73(6), 701–704. 

[11] Riemenschneider, M., Trénel, P., Nørgaard, M., & Boesen, F. (2022). Multimethodological validation of the modified fatigue impact scale in a Danish population of people with Multiple Sclerosis. Multiple Sclerosis and Related Disorders, 65, 104012. 

[12] Chung, Y. H., Jeong, A., Kim, B. Y., Park, K., & Min, J. (2022). Validity and reliability of Korean version of Modified Fatigue Impact Scale (MFIS) for Korean patients with Multiple Sclerosis. Multiple Sclerosis and Related Disorders, 62, 103811. 

[13] Mokkink, L. B., Terwee, C. B., Patrick, D. L., Alonso, J. A., Stratford, P. W., Knol, D. L., Bouter, L. M., & De Vet, H. C. (2010). The COSMIN study reached international consensus on taxonomy, terminology, and definitions of measurement properties for health-related patient-reported outcomes. Journal of Clinical Epidemiology, 63(7), 737–745. 

[14] Oosterveer, D. M., Van Den Berg, C., Volker, G., Wouda, N. C., Terluin, B., & Hoitsma, E. (2022). Determining the minimal important change of the 6-minute walking test in Multiple Sclerosis patients using a predictive modelling anchor-based method. Multiple Sclerosis and Related Disorders, 57, 103438.