Reabilitarea mersului este unul dintre cele mai importante obiective după un accident vascular cerebral și unul dintre cel mai greu de atins, în special pentru persoanele aflate în faza cronică. Mulți pacienți își recapătă parțial capacitatea de a merge, dar viteza, siguranța, rezistența și încrederea rămân adesea limitate, chiar și după luni sau ani de terapie convențională.

Un studiu clinic din 2023, publicat în Frontiers in Neuroscience, a investigat dacă sistemul recoveriX — o interfață creier-calculator (BCI) bazată pe imagistică motorie, combinată cu stimularea electrică funcțională (FES) și feedback virtual — poate îmbunătăți rezultatele reabilitării mersului la supraviețuitorii unui AVC care prezintă o dizabilitate persistentă de deplasare.

De ce poate stagna reabilitarea mersului după un AVC

După un accident vascular cerebral, slăbiciunea membrelor inferioare, spasticitatea și mobilitatea articulară redusă pot face mersul lent și nesigur. Reabilitarea convențională a mersului, cum ar fi exercițiile de deplasare la sol, antrenamentul pe banda de alergare sau antrenamentul asistat electromecanic, poate fi de ajutor, dar rezultatele variază, iar unii pacienți ajung la un nivel de plafonare.

Unul dintre motive este acela că multe terapii nu pot confirma în mod obiectiv dacă un pacient generează activ comanda motorie intenționată în creier exact în momentul în care este furnizat feedback-ul. recoveriX este o reabilitare a mersului bazată pe BCI (interfață creier-calculator) care își propune să acopere această lipsă prin conectarea feedback-ului senzorial la intenția motorie în timp real a pacientului.

Prezentarea generală a studiului: reabilitarea mersului cu BCI + FES + feedback

Participanți

• 25 de pacienți cu AVC au fost înrolați; 22 au finalizat intervenția și au fost analizați.
• Grupul a fost alcătuit în principal din pacienți în faza cronică a AVC-ului (21/22), cu o durată mediană de la producerea AVC-ului de ~4 ani.

Protocol

• 25 de ședințe recoveriX pe parcursul a 3 luni, de regulă 3 ședințe pe săptămână.
• Antrenamentul s-a desfășurat în poziție șezând, reducând riscul de cădere în timpul antrenamentului de reabilitare a mersului.
• Pacienții au executat sarcini de imagistică motorie; atunci când tiparele EEG au fost detectate corect, sistemul a furnizat:
  • feedback vizual (avatar) și
  • stimularea electrică funcțională (FES) pentru a susține tiparele de mișcare relevante pentru mers.

Rezultatul primar

• Testul de mers pe distanța de 10 metri (10MWT), un indicator standard în reabilitarea mersului pentru cuantificarea vitezei de deplasare.

Rezultatul principal: îmbunătățire semnificativă clinic a vitezei de mers

Studiul a raportat o creștere semnificativă din punct de vedere clinic a vitezei de mers, de 0,19 m/s (IC 95% 0,13–0,25, p < 0,001). 

În termenii practici ai reabilitării mersului, o viteză de mers mai mare se poate traduce prin:

• o mobilitate casnică și comunitară îmbunătățită,
• transferuri și întoarceri mai sigure, precum și
• o mai mare independență în activitățile zilnice.

Rezultate suplimentare relevante pentru reabilitarea mersului

Autorii au raportat, de asemenea, îmbunătățiri asociate cu funcția membrelor inferioare care limitează frecvent progresul în reabilitarea mersului:

• Reducerea spasticității gleznei (Scala Ashworth Modificată)
• Îmbunătățirea amplitudinii de mișcare a gleznei, inclusiv progrese semnificative ale măsurătorilor flexiei dorsale
• Îmbunătățirea forței musculare la testarea musculară manuală pentru mișcările cheie ale gleznei
• Performanțe mai bune la testele funcționale legate de mobilitate și echilibru (de exemplu, testul Timed Up and Go s-a îmbunătățit semnificativ)

Luate împreună, aceste modificări susțin ideea că neurofeedback-ul țintit prin sistemul recoveriX poate contribui la o mișcare mai stabilă și mai controlată a membrelor inferioare — o bază esențială pentru o reabilitare eficientă a mersului.

Un detaliu practic cheie: îmbunătățirile au apărut spre finalul programului

O analiză a măsurătorilor repetate pentru 10MWT a sugerat că o îmbunătățire semnificativă a vitezei de mers a apărut în jurul ședinței 21. Pentru planificarea reabilitării mersului, acest lucru este important: beneficiile pot necesita parcurgerea aproape integrală a dozei de terapie, mai degrabă decât o expunere de scurtă durată.

De ce este important feedback-ul în „circuit închis” (closed-loop) în reabilitarea mersului

Această intervenție este concepută pe baza principiului de circuit închis:

intenție motorie → activitate cerebrală detectată → feedback imediat

recoveriX furnizează feedback (avatar + FES) numai atunci când este detectată imagistica motorie intenționată. Scopul este de a consolida legătura dintre activarea cerebrală și consecințele senzoriale — susținând modificările neuroplastice relevante pentru mers.

Acest lucru diferă de abordările în circuit deschis (open-loop), în care stimularea sau mișcarea pot avea loc fără a se confirma dacă pacientul generează activ comanda motorie intenționată în creier.

Ce înseamnă acest lucru pentru kinetoterapeuți

Dacă coordonați programe de reabilitare a mersului, acest studiu susține câteva puncte practice:

• Urmărirea obiectivă a implicării: Indicatorii de performanță BCI oferă o evaluare obiectivă a frecvenței cu care un pacient produce tiparele de imagistică motorie vizate.
• Doza de terapie contează: Modificările semnificative din punct de vedere clinic au apărut târziu în cadrul protocolului, consolidând importanța aderenței și a unei planificări structurate în reabilitarea mersului.
• Măsurarea mersului cu instrumente specifice mersului: Autorii discută faptul că scalele de evaluare a deficitului, cum ar fi FMA-LE, pot omite modificările de mers, în timp ce testele specifice pentru mers le surprind cu claritate.

Ce înseamnă acest lucru pentru supraviețuitorii unui AVC

Pentru pacienții care lucrează la reabilitarea mersului după un AVC, studiul sugerează că:

• îmbunătățirea prin reabilitarea mersului cu recoveriX poate fi posibilă chiar și la mulți ani după AVC,
• antrenamentul recoveriX nu necesită neapărat exerciții în picioare sau de mers în timpul fiecărei ședințe (acest protocol s-a desfășurat în poziție șezând) și
• antrenamentul recoveriX structurat și repetat, care conectează intenția de feedback, poate ajuta sistemul nervos să reînvețe tiparele de mișcare ce susțin un mers mai sigur.

Referință

Sebastián-Romagosa M, Cho W, Ortner R, et al. (2023). Brain–computer interface treatment for gait rehabilitation in stroke patients. Frontiers in Neuroscience, 17:1256077.